luni, 21 decembrie 2009

Beg, borrow and steal


A trecut mai bine de-o lună de când încerc să scriu câteva rânduri despre o experienţă unică. Asta doar pentru că încă-mi este foarte greu să vorbesc despre acele momente. Am fost la un concert, apoi la încă unul. Amândouă au avut un impact extraordinar de puternic asupra mea! Aş îndrăzni să spun că mi-au schimbat dacă nu chiar viaţa, gândirea muzicală, cu siguranţă. Am fost la două concerte TOMMY EMMANUEL.


Tommy Emmanuel este un om absolut normal, fără ifose de vedetă, cu un talent înnăscut, ieşit din comun, un artist complex, un muzician cu abilităţi incredibile, un *înger* printre noi, care se bucură de fiecare secundă a vieţii într-un mod foarte original.


Menirea lui pe această planetă este ca prin muzica sa, noi să înţelegem cât de importantă este viaţa, cât de frumoasă este ea în sine. Pe mine m-a învăţat că trebuie să mă bucur de fiecare răsărit de soare. Orice piesă a lui este ca şi o învăţătură, o poveste, care te transportă într-o altă dimensiune, te face să priveşti lumea din unghiuri diferite, din care încă nu ai privit.


Tommy reuşeşte să-ţi fure un zâmbet când te aştepţi mai puţin, şi e în stare să te facă să lăcrimezi, fără să-ţi dai seama ce s-a întâmplat de fapt. Te lasă pur şi simplu cu gura căscată, te face să te întrebi cum se poate crea muzică atât de perfectă. Face toate astea cu o singură chitară acustică. De fapt cu mai multe. Pe rând. Şi tot pe rând, piesă după piesă, te trezeşti mai surprins decât erai vreodată, mai ales când realizezi că pe scenă este un singur om, în timp ce tu ai impresia că auzi o formaţie întreagă!


Tehnica lui Tommy seamănă cu cea a chitarei clasice, dar este altceva. Se numeşte - fingerstyle - şi constă în ciupirea simultană a mai multor corzi, chitaristul cântând trei lucruri în acelaşi timp: basul, suportul armonic (acordurile) şi linia melodică. Dacă mai adaugi şi nişte lovituri uşoare pe corzi sau pe corpul chitarei, ai o întreagă formaţie. Rolul de percuţie îi revine de obicei degetului mare (pe care se pune o pană specială de chitară), cu care se ţine ritmul (groove-ul). Cum spune şi Tommy, este o tehnică dificilă, dar odată învăţată, chitaristul poate cânta singur orice piesă. Maeştrii tehnicii fingerstyle sunt muzicieni precum: Chet Atkins, Jerry Reed, Merle Travis, etc., de la care Tommy a învăţat extraordinar de mult. “Beg, borrow and steal” sunt cuvintele lui, adresate nouă, chitariştilor. Doar aşa poţi să ajungi să-ţi îndeplineşti visul de a ajunge unde ţi-e locul.


Cere, împrumută, şi fură cât poţi! Aşa a ajuns şi el unul dintre cei patru CGP (Certified Guitar Player) - titlu de onoare înmânat lui Tommy de către Chet Atkins pentru realizările sale muzicale şi contribuţia sa chitaristică la fingerstyle.


Înaintea concertului din Budapesta, împreună cu Cristina, soţia mea, am avut ocazia să-l întâlnim pe Tommy backstage, în carne şi oase. Totul era pregătit, ştia că vom fi acolo, era o întâlnire stabilită cu luni înainte. Fără a ne face să aşteptăm, împreună cu managerul său, Tommy a apărut cu un zâmbet larg, sincer, foarte curios şi bucuros de întâlnire. Când dă mâna cu tine, te priveşte în ochi, zâmbeşte, de ai impresia că ţi-e prieten de când e lumea! La fel am făcut şi eu, am învăţat asta în ani de zile, şi Doamne bine îmi prinde!



I-am mulţumit pentru timpul acordat, iar când i-am spus de unde suntem, Tommy spre mirarea mea, m-a întrebat de situaţia din ţara noastră. I-am răspuns, cum ar fi răspuns probabil orice cetăţean optimist al ţării noastre. Apoi ne-a surprins din nou, spunându-ne că plănuieşte un concert şi în România.


Dar înainte de toate astea, un amănunt: la vederea Cristinei, care era îmbrăcată cu o fustă lungă, colorată, Tommy a exclamat: ”Wow! Look at her! How beautiful she is!” A rămas cu gura căscată. Bineînţeles am răspuns mândru: „She’s my wife”, iar în gând mi-am promis, că şi de acum încolo vom merge tot împreună la asemenea evenimente importante.


Aveam un cadou pentru Tommy. Ne-am aşezat, am scos chitara şi i-am cântat o piesă compusă special pentru el. Am avut emoţii, mari emoţii (!), însă Tommy are darul să te liniştească. Înainte să mă apuc să cânt am tras adânc aer în piept. Mi-a spus că la fel face şi el. J Mai târziu am şi văzut asta pe scenă. În timp ce cântam, Tommy ţinea tempoul cu piciorul, ceea ce face şi el mereu când cântă.



A fost impresionat de piesă, piesă pe care am numit-o: ”15 November, between 7 and 8 p.m.” Ce s-a mai distrat de titlu! Eram în data de 15 noiembrie, între 7 şi 8 seara.


L-am rugat să-mi semneze chitara, ceea ce a şi făcut cu mare grijă, cu un scris foarte caligrafic! În momentul în care i-am spus că în ziua următoare vom fi din nou prezenţi la următorul concert din Debrecen, alături de încă 4 prieteni, Tommy a rămas uimit, şi ne-a spus că ne aşteaptă cu drag.


N-am retras încet, şi am intrat în sala de concerte, unde chitarele lui Tommy erau aşezate strategic pe stative. Un singur stativ era gol, ca de obicei, pentru că Tommy are o chitară preferată, de suflet, care totdeauna este cu el, chiar şi înaintea concertului, pentru a se încălzi. Întotdeauna intră pe scenă direct cu această chitară numită Mouse. Pe chitară scrie: Trust, şi e desenată o cruce!



Concertul a fost extraordinar! Oricât de mult aş încerca să redau atmosfera nu reuşesc cu ajutorul cuvintelor. A fost o experienţă unică să-l auzim şi vedem pe Tommy live, pe scenă, din primul rând. A dat 200 % din ce putea da. Believe me!


A cântat peste două ore, rând pe rând la patru chitare. A cântat şi vocal în câteva piese, a cântat în picioare, a cântat stând pe scaun doar cu un microfon în faţa chitarei – unplugged, a cântat două piese de final împreună cu trupa de deschidere Mairtin O’Connor Trio. S-a simţit foarte bine, era într-o formă de zile mari, dar ce mai, ăsta-i Tommy! El scoate maximum din performanţele sale, trăieşte cu adevărat. Totul se amplifică, parcă totul e la pătrat! Ne-a dăruit un concert de neuitat!


Cealaltă zi am făcut exact cum i-am promis, eram prezenţi la concertul din Debrecen. La doar o zi după concert, şoc! Tommy nu numai că nu a început cu aceeaşi piesă, a schimbat ordinea pieselor, dar a introdus şi alte piese. Era ca şi cum asistam la un alt show!


Tommy nu are un playlist stabilit. Fiind un entertainer adevărat cântă după bunul plac ce vrea şi în ce ordine vrea el. Am ascultat cu răsuflarea întretăiată: Windy and Warm, Mombasa, The Finger Lakes, I Go To Rio, Nine Pound Hammer-Cannon Ball Rag, Beatles Medley, Initiation, Train To Dusseldorf, Walkin’ My Baby Back Home, Jolly Swagman, Tall Fiddler, Guitar Rag, Ruby’s Eyes, Papa George, Somewhere Over The Rainbow, Guitar Boogie (cântat total altfel decât în prima seară), Classical Gas, Little By Little – Haba Na Haba.


Little By Little - Haba Na Haba - e o piesă genială, cu o filozofie de viaţă pe care ar fi bine să ne-o însuşim toţi. E şi titlul următorului său album.



Tommy a avut mesaje clare, a comunicat cu publicul, ne-a distrat – „That’s why I’m here, to entertain you” - a cântat în amintirea idolilor săi: Chet Atkins, Les Paul; a tatălui său (I Still Can’t Say Goodbye); şi a dedicat un cântec fiicei sale, Angelina.


Ştiam că urmează bis-ul, ceea ce n-am ştiut a fost că aveam să fim menţionaţi (!). A revenit pe scenă şi a spus că speră să vină foarte curând şi în România, fiindcă în sală sunt nişte români care au fost şi la concertul de ieri. Am ţipat, ce altceva puteam face?! Era vorba despre noi! Apoi am ascultat îmbujoraţi acordurile pieselor Angelina şi Those Who Wait. „I’m singing this song for those who wait”.


Acum pe chitara mea scrie: Tommy Emmanuel CGP

It’s time to Get To Work!

...so I could meet Tommy again.


luni, 14 decembrie 2009

ARTE şi ... ARTĂ - Spectacol Caritabil

Atunci când aluatul e bun, merită ajutat să crească, să se facă mare, ca şi noi să fim apoi mândri de ce-a ieşit şi să spunem: "Ştiam eu că-i un tânăr(ă) talentat(ă). Ştiam că-i din aluat bun. Mă bucur că o părticică din mine se regăseşte în succesele lui/ei."

Cam asta înseamnă pentru mine
o acţiune caritabilă.

Haideţi şi voi luni, 14 decembrie 2009, la Teatrul Arcadia (de la ora 18) - unde ne întâlnim pentru a ajuta copiii talentaţi, care duc lipsă de sprijin material. În afişul de mai jos găsiţi detaliile. Vă aşteptăm!


miercuri, 18 noiembrie 2009

Blues Summit in Blue Train

Trei zile de blues în Blue Train, din Braşov, după cum urmează:

Joi, 19 noiembrie 2009, de la 21:00 ne vedem în Blue Train, cu nişte bluesane supărate! Apoi, de la 22:30 urcă pe scenă Fernet Blues Company.

Vineri, 20 noiembrie 2009, începând cu ora 21:00, vă întâlniţi cu Cyfer, iar la 22:30 cu "Sir Blues" Vali Răcilă.

Sâmbătă, 21 noiembrie 2009, tot la 21:00 cântă cei din FA.M. Blues Band, apoi, de la 22:30 Midnight Train.

Let the blues be heared!


marți, 3 noiembrie 2009

Facebook with me


În ultima vreme m-am cam mutat pe Facebook. Cu gânduri, poze, filmări, mi-am luat tot calabalâcu şi m-am dus. Îmi place interacţiunea. Can you blame me?

Not to worry though, încă-mi place pe portativ!

vineri, 9 octombrie 2009

Îmi stă bine în Familia!


A apărut revista Familia, nr. 9/septembrie 2009.


La pagina 154, citiţi un articol de Alexandru Seres, care m-a făcut K.O.
Îl găsiţi la rubrica Local Kombat!




Mulţumesc!

joi, 1 octombrie 2009

Două concerte într-o singură seară


Anul ăsta am şi eu o bucată bună de scenă, în cadrul Toamnei Orădene, la clubul Blue Monday, miercuri 7 octombrie 2009, ora 21:00. Am onoarea de a încălzi atmosfera înainte de concertul celor de la Celelalte Cuvinte.

Vă aştept cu drag!

vineri, 28 august 2009

Cafeneux encore

Tot ce trebuie să ştiţi, vedeţi în poza de mai sus.
Ce nu se vede, vă spun acum: vă aştept cu drag!

marți, 30 iunie 2009

... and there was Blues

A fost un concert energic! Sunt electrizat pentru o perioadă de timp. Am trăit şi simţit Rock’N’Roll! Am cântat cu chef şi cu suflet de rocker. Publicul a fost receptiv a simţit exact ceea ce trebuie simţit la acest gen muzical. Au fost momente pline de emoţie alături de AG, Sorin, Vlad şi Miki! Cu toţii am vibrat în acelaşi tempo, în aceleşi armonii.

Mai vreau!

Pozele de mai jos, le am mulţumită "frătiucului" meu, Neuro, pe care-l ştiam chitarist, însă se vede treaba că nici aparatul foto n-are prea multe taine pentru el. :)

duminică, 21 iunie 2009

Let there be Blues in The Silver Church!


Concert AG Weinberger Band, mâine seară, de la 19:30, în Silver Church, Bucureşti. Concert filmat de TVR, urmând a fi difuzat în prime time (!)

Voi fi şi eu pe scenă, alături de AG, Vlad, Sorin şi Miki.

Mult blues, vocea puternică a lui AG, prezenţa sa scenică ce magnetizează + 5 bonus tracks, adică piesele alese de mine. :)

The blues is alive!!

vineri, 29 mai 2009

Blues şi cafea

Vineri, 5 iunie 2009, de la 19:30, sunteţi invitaţi la Cafeneux pe strada N. Jiga nr.25, pentru un concert Noris. Aici, gustul cafelei e cel mai bun din oraş, iar muzica vă magnetizează toate celelalte simţuri.

joi, 21 mai 2009

Lansare de carte


Duminică, 24 mai, de la orele 18:00, Noris este invitatul lui Lucian Cremeneanu, pentru a susţine momentul muzical dedicat lansării cărţii: "Welcome to My Paradise".

Sunteţi aşteptaţi şi bineveniţi la Hotelul Maxim de pe strada Victor Babeş, nr. 5.

Dare to be Welcome to His Paradise!
:)

vineri, 1 mai 2009

Lord's Festival@Şuncuiuş

În 2 mai 2009, de la ora 16:00 ne vedem la Şuncuiuş, pe platoul de lângă peştera Unguru` Mare, unde s-a înălţat o scenă mândră, numai bună pentru concerte în aer liber. Eu vin cu chitara, voi să aduceţi buna dispoziţie.


Mai multe poze aici. Pentru video, aici.

miercuri, 1 aprilie 2009

4, 9 şi 10 aprilie 2009

4 aprilie 2009, adică sâmbăta asta, vă aştept în Louis Caffé.
9 aprilie 2009, joia viitoare, vă aştept în Chanson Cafe.
În 10 aprilie 2009, cade vinerea, haideţi în Tom West, în Baia Mare, oraşul unde m-am născut şi-am pus mâna pe chitară.

luni, 23 martie 2009

Vă aştept la concerte

Joi, 26 martie 2009, de la în 21:30 sunteţi invitaţi cu mic, cu mare în Lord's Club (Pasajul Vulturul Negru), pentru un concert Noris.


Sâmbătă, 28 martie 2009, în Lotus Center, de la 20:00, voi cânta alături de prietenul meu G.Nagy Laci.

duminică, 1 martie 2009

Concertul primăverii

Vine primăvara! Vine şi un concert Noris!! Un concert închinat tuturor femeilor şi oricui îşi doreşte o primăvară frumoasă.

Doamnelor, domnişoarelor, sunteţi invitate.
Domnilor, vă aştept.

Ne vedem sâmbătă, 7 martie începând de la 21:30, în Louis Caffé (Str. Republicii, nr.5) să petrecem împreună până se face 8 martie.


joi, 19 februarie 2009

Concert NORIS în Lotus Center, Oradea

Vă aştept joi, 19 februarie 2009, în Lotus Center, de la ora 20. Tot eu şi chitara. You're more than welcome. Puteţi să şi serviţi ceva, dat fiind faptul că scena e în zona fast-food-urilor.

marți, 10 februarie 2009

Ziua Îndrăgostiţilor

Vă invit să sărbătorim împreună ziua internaţională a iubirii printr-un concert live, pregătit pentru voi îndrăgostiţii, sau cei pe-cale-de-a-vă-îndrăgosti. Veniţi cu iubitul/iubita sau veniţi singuri, şi inima vă va bate pe ritm de blues-rock. Sâmbătă, 14 februarie 2009, de la ora 21:30, în club Louis, str. Republicii nr. 5.